

                  LA MORMINTUL LUI ARON PUMNUL











     Imbraca-te in doliu, frumoasa Bucovina,

     Cu cipru verde-ncinge antica fruntea ta;

     C-acuma din pleiada-ti auroasa si senina

     Se stinse un luceafar, se stinse o lumina,

                              Se stinse-o dalba stea!





     Metalica, vibrinda a clopotelor jale

     Vuieste in cadenta si suna intristat;

     Caci, ah! geniul mare al desteptarii tale

     Pasi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale

                              Si-n urma-i ne-a lasat!



     

     Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt si mare,

     Colo unde te-asteapta toti ingerii in cor,

     Ce-ntoana tainic, dulce a sferelor cintare

     Si-ti impletesc ghirlande, cununi mirositoare,

                              Cununi de albe flori!





     Te plinge Bucovina, te plinge-n voce tare,

     Te plinge-n tinguire si locul tau natal;

     Caci umbra ta mareata in falnica-i zburare

     O urma-ncet cu ochiul in trista lacrimare

                              Ce-i simt national!





     Urmeze inca-n cale-ti si lacrima duioasa,

     Ce junii toti o varsa pe trist mormintul tau,

     Urmeze-ti ca pri zboru-ti in cinturi tinguioase,

     In cinturi rasuninde, suspine-armonioase,

                              Colo, in Eliseu!







.

